Provided by: util-linux-locales_2.41-4ubuntu4.2_all 

NUME
umount - demontează sistemele de fișiere
REZUMAT
umount -a [-dflnrv] [-t tip-sistem-fișiere] [-O opțiune...]
umount [-dflnrv] {director|dispozitiv}
umount -h|-V
DESCRIERE
Comanda umount detașează sistemul (sistemele) de fișiere menționat(e) din ierarhia de fișiere. Un sistem
de fișiere este specificat prin indicarea directorului în care a fost montat. Poate funcționa și
indicarea dispozitivului special pe care se află sistemul de fișiere, dar este învechită, în special
pentru că va eșua în cazul în care acest dispozitiv a fost montat pe mai multe directoare.
Rețineți că un sistem de fișiere nu poate fi demontat atunci când este „ocupat” - de exemplu, atunci când
există fișiere deschise pe el, când un proces își are directorul de lucru acolo sau când este utilizat un
fișier de spațiu de interschimb din el. Procesul incriminat ar putea fi chiar umount însuși - acesta
deschide libc, iar libc, la rândul său, poate deschide, de exemplu, fișiere locale. O demontare leneșă
evită această problemă, dar poate introduce alte probleme. A se vedea descrierea --lazy de mai jos.
OPȚIUNI
-a, --all
Toate sistemele de fișiere descrise în /proc/self/mountinfo (sau în /etc/mtab) sunt demontate, cu
excepția sistemelor de fișiere proc, devfs, devpts, sysfs, rpc_pipefs și nfsd. Această listă a
sistemelor de fișiere poate fi înlocuită de opțiunea --types a «umount».
-A, --all-targets
Demontează toate punctele de montare din spațiul de nume de montare curent pentru sistemul de fișiere
specificat. Sistemul de fișiere poate fi specificat printr-unul dintre punctele de montare sau prin
numele dispozitivului (sau UUID etc.). Atunci când această opțiune este utilizată împreună cu
--recursive, toate punctele de montare imbricate din cadrul sistemului de fișiere sunt demontate în
mod recursiv. Această opțiune este acceptată numai pe sistemele în care /etc/mtab este o legătură
simbolică către /proc/mounts.
-c, --no-canonicalize
Nu canonizează rutele. Canonizarea rutelor se bazează pe apelurile de sistem stat(2) și readlink(2).
Aceste apeluri de sistem se pot bloca în unele cazuri (de exemplu, în NFS, dacă serverul nu este
disponibil). Opțiunea trebuie să fie utilizată cu ruta canonică a punctului de montare.
Această opțiune este ignorată în mod silențios de umount pentru utilizatorii fără drepturi de root.
Pentru mai multe detalii despre această opțiune, consultați pagina de manual mount(8). Rețineți că
umount nu pasează această opțiune către asistenții /sbin/umount.tip.
-d, --detach-loop
În cazul în care dispozitivul demontat a fost un dispozitiv în buclă, eliberează și acest dispozitiv
în buclă. Această opțiune nu este necesară pentru dispozitivele inițializate prin mount(8), în acest
caz funcționalitatea „autoclear” (autocurățare) este activată în mod implicit.
--fake
Determină ca totul să fie făcut cu excepția apelului de sistem sau a executării asistentului de
umount; acest lucru „simulează” demontarea sistemului de fișiere. Poate fi utilizată pentru a elimina
intrările din /etc/mtab, care au fost demontate anterior cu opțiunea -n.
-f, --force
Forțează o demontare (în cazul unui sistem NFS inaccesibil).
Rețineți că această opțiune nu garantează faptul că această comandă umount nu se blochează. Se
recomandă cu tărie utilizarea rutelor absolute, fără legături simbolice, pentru a evita apelurile de
sistem nedorite readlink(2) și stat(2) pe NFS, inaccesibile în umount.
-i, --internal-only
Nu apelează asistentul /sbin/umount.sistem-fișiere chiar dacă există. În mod implicit, un astfel de
program auxiliar este apelat dacă există.
-l, --lazy
Demontare leneșă. Detașează acum sistemul de fișiere din ierarhia de fișiere și curăță toate
referințele la acest sistem de fișiere de îndată ce nu mai este ocupat.
O repornire a sistemului va fi așteptată în viitorul apropiat dacă veți utiliza această opțiune
pentru un sistem de fișiere de rețea sau un sistem de fișiere local cu submontări. Cazul de utilizare
recomandat pentru umount -l este acela de a preveni blocajele la închidere din cauza unui partaj de
rețea inaccesibil, în cazul în care un umount normal se va bloca din cauza unui server oprit sau a
unei partiții de rețea. Nu va fi posibilă remontarea partajului.
-N, --namespace spațiu-nume
Efectuează operația de demontare umount în spațiul de nume de montare specificat de spațiu-nume.
spațiu-nume este fie PID-ul procesului care rulează în acel spațiu de nume, fie un fișier special
care reprezintă acel spațiu de nume.
umount trece la spațiul de nume atunci când citește /etc/fstab, scrie /etc/mtab (sau scrie în
/run/mount) și apelează apelul de sistem umount(2), altfel rulează în spațiul de nume original.
Aceasta înseamnă că spațiul de nume de montare țintă nu trebuie să conțină nicio bibliotecă sau alte
cerințe necesare pentru a executa comanda umount(2).
Pentru mai multe informații, consultați mount_namespaces(7).
-n, --no-mtab
Demontează fără a scrie în /etc/mtab.
-O, --test-opts opțiune...
Demontează numai sistemele de fișiere care au opțiunea specificată în /etc/fstab. Se pot specifica
mai multe opțiuni într-o listă separată prin virgule. Fiecare opțiune poate fi prefixată cu no pentru
a indica faptul că nu trebuie întreprinsă nicio acțiune pentru această opțiune.
-q, --quiet
Suprimă mesajele de eroare „nu este montat” (not mounted).
-R, --recursive
Demontează recursiv fiecare director specificat. Recursivitatea pentru fiecare director se va opri
dacă o operațiune de demontare din lanț eșuează din orice motiv. Relația dintre punctele de montare
este determinată de intrările /proc/self/mountinfo. Sistemul de fișiere trebuie să fie specificat
prin ruta punctului de montare; o demontare recursivă prin numele dispozitivului (sau UUID) nu este
acceptată. Începând cu versiunea 2.37, se demontează și toate sistemele de fișiere supramontate (mai
multe sisteme de fișiere pe același punct de montare).
-r, --read-only
Când o demontare eșuează, încearcă să remonteze sistemul de fișiere numai-pentru-citire.
-t, --types tip...
Indică faptul că acțiunile trebuie întreprinse numai pe sistemele de fișiere de tipul specificat. Se
pot specifica mai multe tipuri într-o listă despărțită prin virgule. Lista tipurilor de sisteme de
fișiere poate fi prefixată cu no pentru a indica faptul că nu trebuie întreprinsă nicio acțiune
pentru toate tipurile menționate. Rețineți că umount citește informații despre sistemele de fișiere
montate din kernel (/proc/mounts) și că numele sistemelor de fișiere pot fi diferite de numele
sistemelor de fișiere utilizate în /etc/fstab (de exemplu, „nfs4” vs. „nfs”).
-v, --verbose
Modul super-descriptiv.
-h, --help
Afișează acest mesaj de ajutor și iese.
-V, --version
Afișează versiunea și iese.
DEMONTĂRI NON-SUPERUTILIZATOR
În mod normal, numai superutilizatorul poate demonta sistemele de fișiere. Cu toate acestea, atunci când
fișierul fstab conține opțiunea user pe o linie, oricine poate demonta sistemul de fișiere corespunzător.
Pentru mai multe detalii, consultați pagina de manual mount(8).
Începând cu versiunea 2.34, comanda umount poate fi utilizată pentru a efectua operația umount și pentru
sistemele de fișiere fuse dacă tabelul de montare din nucleu conține ID-ul utilizatorului. În acest caz,
opțiunea de montare fstab user= nu este necesară.
Începând cu versiunea 2.35, comanda umount nu mai iese atunci când permisiunile utilizatorului sunt
inadecvate conform regulilor de securitate interne libmount. Aceasta renunță la permisiunile suid și
continuă ca utilizator normal, care nu este root. Acest lucru poate fi utilizat pentru a accepta cazuri
de utilizare în care permisiunile de root nu sunt necesare (de exemplu, sisteme de fișiere fuse, spații
de nume de utilizator etc.).
DISPOZITIV DE BUCLĂ
Comanda umount va detașa automat dispozitivul de buclă inițializat anterior prin comanda mount(8),
independent de /etc/mtab.
În acest caz, dispozitivul este inițializat cu fanionul „autoclear” (a se vedea pagina de manual
losetup(8) pentru mai multe detalii), altfel este necesar să se utilizeze opțiunea --detach-loop sau să
se apeleze losetup -d device. Caracteristica „autoclear” este implementată începând cu Linux 2.6.25.
Rețineți că, începând cu Linux v3.7, nucleul utilizează „distrugerea leneșă a dispozitivelor”. Sistemul
marchează pur și simplu dispozitivul de buclă prin fanionul „autoclear” și îl distruge ulterior. Dacă
trebuie să așteptați eliminarea completă a dispozitivului buclei, apelați udevadm settle după umount.
STARE DE IEȘIRE
umount are următoarele valori ale stării de ieșire (biții pot fi combinați prin OR):
0
succes
1
invocare sau permisiuni incorecte
2
eroare de sistem (lipsă de memorie, nu se poate crea o bifurcare, nu mai există dispozitive de buclă)
4
eroare mount internă
8
întrerupere a utilizatorului
16
probleme la scrierea sau blocarea /etc/mtab
32
montare eșuată
64
unele demontări au reușit
Comanda unmount -a returnează 0 (toate au reușit), 32 (toate au eșuat) sau 64 (unele au eșuat, altele
au reușit).
126
nu s-a putut executa asistentul de montare extern /sbin/umount.<type> (de la util-linux v2.41)
ASISTENȚI EXTERNI
Sintaxa asistenților externi de demontare este:
umount.suffx {director|dispozitiv} [-flnrv] [-N spațiu-nume] [-t tip.subtip]
unde sufix este tipul sistemului de fișiere (sau valoarea unui identificator uhelper= sau helper= din
fișierul mtab). Opțiunea -t poate fi utilizată pentru sistemele de fișiere care au suport pentru
subtipuri. De exemplu:
umount.fuse -t fuse.sshfs
Un marcaj uhelper=ceva (asistent fără privilegii) poate apărea în fișierul /etc/mtab atunci când
utilizatorii obișnuiți trebuie să poată demonta un punct de montare care nu este definit în /etc/fstab
(de exemplu, pentru un dispozitiv care a fost montat de udisks(1)).
Un marcaj helper=tip în fișierul mtab va redirecționa toate cererile de demontare către asistentul
/sbin/umount.tip independent de UID.
Rețineți că /etc/mtab este în prezent depreciat, iar helper= și alte opțiuni de montare în spațiul
utilizatorului sunt menținute de libmount.
Valoarea stării de ieșire a asistentului este returnată ca stare de ieșire a programului umount(8).
Valoarea 126 este utilizată dacă programul auxiliar mount este găsit, dar execl() a eșuat.
MEDIU
LIBMOUNT_FSTAB=<ruta>
suprascrie locația implicită a fișierului fstab (ignorată pentru suid)
LIBMOUNT_DEBUG=all
activează ieșirea de depanare a libmount
FIȘIERE
/etc/mtab
tabel de sisteme de fișiere montate (depreciat și de obicei înlocuit cu o legătură simbolică către
/proc/mounts)
/etc/fstab
tabelul cu sistemele de fișiere cunoscute
/proc/self/mountinfo
tabelul cu sistemele de fișiere montate generat de nucleu.
ISTORIC
Comanda umount a apărut în versiunea 6 AT&T UNIX.
CONSULTAȚI ȘI
umount(2), losetup(8), mount_namespaces(7), mount(8)
RAPORTAREA ERORILOR
Pentru rapoarte de eroare, folosiți sistemul de urmărire al erorilor
<https://github.com/util-linux/util-linux/issues>.
DISPONIBILITATE
Comanda umount face parte din pachetul util-linux care poate fi descărcat de la Linux Kernel Archive
<https://www.kernel.org/pub/linux/utils/util-linux/>.
util-linux 2.41 2026-03-06 UMOUNT(8)