NUME

       nfs.systemd - gestionarea serviciilor NFS prin systemd

SINOPSIS

       nfs-utils.service
       nfs-server.service
       nfs-client.target
       etc

DESCRIERE

       Pachetul  nfs-utils  oferă  o  suită  de  fișiere  de unitate systemd care permit pornirea și gestionarea
       diferitelor servicii. Aceste fișiere de unitate garantează că serviciile sunt pornite în ordinea  corectă
       și  că  cerințele prealabile sunt active înainte de a porni serviciile dependente. Deoarece există destul
       de puține fișiere de unitate, nu este imediat evident care este cea  mai  bună  modalitate  de  a  obține
       anumite  rezultate.  Următoarele subsecțiuni încearcă să acopere problemele care sunt cel mai probabil să
       apară.

   Configurare
       Fișierele standard ale unităților systemd nu oferă nicio modalitate ușoară de a  transmite  argumente  de
       linie  de  comandă  către  demoni  pentru  a  le  configura  comportamentul. În multe cazuri, o astfel de
       configurare poate fi realizată prin efectuarea de modificări în /etc/nfs.conf  sau  în  alte  fișiere  de
       configurare  (a  se  vedea  nfs.conf(5)). Atunci când acest lucru nu este convenabil, o distribuție poate
       furniza fișiere systemd „drop-in” care înlocuiesc parametrul  ExecStart=  pentru  a  porni  programul  cu
       argumente  diferite.  De exemplu, un fișier „drop-in” systemd/system/nfs-mountd.service.d/local.conf care
       conține
              [Service]
              EnvironmentFile=/etc/sysconfig/nfs
              ExecStart=
              ExecStart= /usr/sbin/rpc.mountd $RPCMOUNTDOPTS
       ar face ca unitatea nfs-mountd.service să ruleze programul rpc.mountd folosind,  ca  argumente,  valoarea
       dată   pentru   RPCMOUNTDOPTS  în  /etc/sysconfig/nfs.  Acest  lucru  permite  o  integrare  perfectă  cu
       instrumentele de configurare existente.

   Activarea fișierelor de unitate
       Există trei fișiere de unitate care sunt concepute pentru a fi  activate  manual.  Toate  celelalte  sunt
       rulate automat, după cum este necesar. Cele trei sunt:

       nfs-client.target
              Acesta  ar  trebui  activat  pe  orice  gazdă  care  servește vreodată drept client NFS. Activarea
              transparentă a acestei funcții de fiecare dată când se instalează un software client  NFS  are  un
              cost redus.

       nfs-server.service
              Acesta  trebuie  să  fie  activat  pentru  a  oferi  servicii  NFS  clienților. Acesta pornește și
              configurează demonii necesari în ordinea necesară.

       nfs-blkmap.service
              Demonul blkmapd este necesar numai pentru clienții NFS care utilizează pNFS (NFS paralel)  și,  în
              special,  protocolul  de  dispunere  blocklayout.  Dacă este posibil să utilizați această extensie
              specială a NFS, unitatea nfs-blkmap.service trebuie activată.

       Mai multe alte unități care ar putea fi considerate opționale, cum ar fi rpc-gssd.service,  au  grijă  să
       pornească  numai  dacă există fișierul de configurare necesar. rpc-gssd.service nu va porni dacă fișierul
       krb5.keytab nu există (de obicei, în /etc).

   Repornirea serviciilor NFS
       Majoritatea demonilor NFS pot fi reporniți în orice moment. Aceștia vor reîncărca orice stare de care  au
       nevoie și vor continua să servească cererile. Totuși, acest lucru este rareori necesar.

       Atunci  când  se  fac  modificări  de  configurare, poate fi dificil să se știe exact ce servicii trebuie
       repornite pentru a se asigura că configurația își face efectul. Cea mai simplă abordare, care este adesea
       cea mai bună,  este  să  reporniți  totul.  Pentru  a  ajuta  în  acest  sens,  este  furnizată  unitatea
       nfs-utils.service. Aceasta declară dependențele corespunzătoare cu alte fișiere de unitate, astfel încât
              systemctl restart nfs-utils
       va  reporni  toți  demonii  NFS care rulează. Acest lucru va face ca toate modificările de configurare să
       intre în vigoare excepție făcând modificările aduse listelor de opțiuni de  montare  din  /etc/fstab  sau
       /etc/nfsmount.conf. Opțiunile de montare pot fi modificate numai prin demontarea și remontarea sistemului
       de  fișiere.  Aceasta poate fi o operațiune perturbatoare, astfel încât ar trebui să se facă numai atunci
       când valoarea justifică costul. Comanda
              umount -a -t nfs; mount -a -t nfs
       trebuie să demonteze și să remonteze toate sistemele de fișiere NFS.

   Mascarea serviciilor nedorite
       Rareori se poate dori să se interzică funcționarea unor servicii, chiar dacă acestea  fac  parte  în  mod
       normal dintr-un sistem NFS funcțional. Acest lucru poate fi necesar pentru a reduce sarcina sistemului la
       un minim absolut sau pentru a reduce suprafața de atac prin neexecutarea unor demoni care nu sunt absolut
       necesari.

       Trei servicii particulare cărora li se poate aplica acest lucru sunt rpcbind, idmapd și rpc-gssd. rpcbind
       nu  face  parte din pachetul nfs-utils, dar este utilizat de mai multe servicii NFS. Cu toate acestea, nu
       este necesar atunci când se utilizează numai NFSv4. Dacă un sit nu va folosi niciodată NFSv3 (sau  NFSv2)
       și nu dorește ca rpcbind să fie rulat, abordarea corectă este să ruleze
              systemctl mask rpcbind
       Acest  lucru  va  dezactiva  rpcbind,  iar  diferitele  servicii  NFS care depind de acesta (și care sunt
       necesare doar pentru NFSv3) vor refuza să pornească, fără a interfera cu funcționarea serviciilor  NFSv4.
       În special, rpc.statd nu va rula atunci când rpcbind este mascat.

       idmapd  este  necesar  doar  pentru  NFSv4  și  nici măcar atunci nu este necesar atunci când clientul și
       serverul sunt de acord să folosească ID-uri  de  utilizator  în  loc  de  nume  de  utilizator  pentru  a
       identifica  proprietarii  fișierelor.  În  cazul  în care idmapd nu este necesar și nu este dorit, acesta
       poate fi mascat cu
              systemctl mask idmapd
       Se presupune că rpc-gssd este necesar dacă fișierul krb5.keytab este prezent. În cazul în care un sit are
       nevoie de prezența acestui fișier, dar nu dorește ca rpc-gssd să ruleze, acesta poate fi mascat cu
              systemctl mask rpc-gssd

FIȘIERE

       /etc/nfs.conf
       /etc/nfsmount.conf
       /etc/idmapd.conf

       De asemenea, fișiere similare în /usr/etc și în directoarele „drop-in” conf.d aferente.

CONSULTAȚI ȘI

       systemd.unit(5), nfs.conf(5), nfsmount.conf(5).

TRADUCERE

       Traducerea   în   limba   română   a   acestui   manual   a   fost   făcută   de   Remus-Gabriel    Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această  traducere  este  documentație  gratuită;  citiți  Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o
       versiune  ulterioară  cu  privire  la  condiții  privind  drepturile  de  autor.   NU  se   asumă   NICIO
       RESPONSABILITATE.

       Dacă  găsiți  erori  în  traducerea  acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-
       ro@lists.sourceforge.net.

                                                                                                  NFS.SYSTEMD(7)